„Unde ni-s entuziaștii, visătorii, trubadurii,
Sa ne cânte rostul lumii și splendorile naturii?
Unde ni-s sămănătorii generoaselor cuvinte,
Magii ocrotiți de stele, mergătorii înainte,
Sub credințele sfărâmate și sub pravilele șterse
îngropând vechea durere, cu-al lor cântec să reverse
Peste inimile noastre mângâiere și iubire,
și cuvântul lor profetic, inspirata lor privire,
Valurile de-ntuneric despicându-le în două,
Splendidă-naintea noastră să ne-arate-o lume nouă!”
(Alexandru Vlahuță – Unde ni sunt visătorii?)
SPRIJINUL ACORDAT DE COMISIA EUROPEANĂ PENTRU ELABORAREA ACESTEI PUBLICAȚII NU CONSTITUIE O APROBARE A CONȚINUTULUI, CARE REFLECTĂ DOAR OPINIILE AUTORILOR, IAR COMISIA NU POATE FI TRASĂ LA RĂSPUNDERE PENTRU ORICE UTILIZARE A INFORMAȚIILOR CONȚINUTE ÎN ACEASTA.
